Şi de ce? Pentru ce?

Se pare că am avut dreptate..visez prea mult. Şi "vă mulţumesc" nespus de mult celor care mă ajutaţi...
Pentru ce mă amăgeşti? Pentru ce mă amăgesc? Pentru ce mă amăgiţi cu toţii?
Îmi vine să intru în pământ..ori să fug departe! Păcat..îmi pare rău pentru tot...îmi pare rău poate pentru prima oară, pentru mine..Începusem să ţin la el, da, să ştii că ţin la tine...şi speram că o face şi tu...
Frumoase poze..mă fac să mă simt într-un mare fel...şi poate sunt o laşă acum că aleg să scriu toate astea aici, că aleg să mă ascund în spatele blogului ăstuia nenorocit, sperând că poate o să vezi asta şi o să-ţi dai seama cum mă simt...Am zis la un momentat dat că se pare că totul îmi face mai mult rău decât bine....Şi totuşi ţin la tine, şi totuşi mă lupt cu nodul ăsta pe care îl simt în gât şi totuşi speram că nu o să fie aşa..
Nu e nimeni să-mi spună că nu e cum cred şi mi-e destul de clar cum stă treabă....Nu o să plâng nici acum...Cum rezist?! Nici eu nu mai ştiu...şi când mă gândesc că mi-e dor de tine...

Mulţumesc frumos!
Încă o seară perfectă!

P.S. De fapt, lasă...